Caria de biberon

Caria de biberon este o formă caracteristică de carie prematură a dinţilor de lapte (temporari). La foarte scurt timp după erupţia dentară apar primele semne de îmbolnăvire.

Extinderea leziunilor carioasese face conform ordinii de erupţiea grupelor dentare, primul grup afectat fiind cel al incisivilor centrali superiori, apoi cel al molarilor 1, al caninilor şi, în final,al molarilor secunzi (aceasta încazul în care nu se exclud factoriicauzali).

Copiii cu carie de biberon au un ritm de creştere mult mai lent faţă de cei fără carii, o parte dintre ei fiind astfel subponderali datorită dificultăţilor de ali-mentare cauzate de durerile dentare .

Este cunoscut faptul că laptele matern şi suptul la sân prezintă cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea şi sănătatea copilului mic. Totuşi, după apariţia primilor dinţi, suptul la sân îndelungat, fără efectuarea măsurilor de igienă orală corespunzătoare are un mai mare potenţial pentru dezvoltarea cariei de biberon.

Printre obiceiurile inadecvatede hrănire a copilului mic se enumeră:

– Hrănirea cu biberonul înainte de somnul din timpul zilei, dar mai ales în timpul noptii,lichidele administrate (ceai, lapte,sucuri de fructe naturale sau ar-tificiale) având o concentraţie ridicată de glucide fermentabile

– Suzeta îmbibată în miere,gem sau alte produse îndulcite

– Prelungirea suptului maimult decât vârsta recomandată

La copiii care au afecţiuni generale cronice, care fac tratamente de lungă durată cu medicamente sub formă lichidă,cu un conţinut crescut în zahăr pot să apară carii asemănătoare cariilor de biberon.

La debutul afecţiunii, se constată o modificare de culoare,smalţul fiind mai opac sau brun.În cazul în care nu se corectează obiceiul vicios şi nu se realizează igiena orală corespunzătoare, apar noi leziuni carioase la nivelul celorlalţi dinţi de lapte.

Singurii dinţi care nu vor fi afectaţi de carie sunt incisivii inferiori, datorită protecţiei asigurate de vecinătatea orificiilor glandelor submandibulare şi sub-linguale. De cele mai multe ori părinţii aduc copilul la dentist tardiv, când distrucţiile coronare sunt întinse şi ajung resturi radiculare sau când sunt însoţite de abcese gingivale, dificultăţi în alimentare si implicit dureri gingivale

Trebuie evitată folosirea biberonului cu lichide îndulcite

Prevenirea apariţiei cariei de biberon trebuie începută prin instruirea părinţilor asupra măsurilor corecte de igienă orală a sugarului şi copilului mic. Din păcate însă, realitatea arată că mulţi părinţi nu cunosc sau ignoră efectul potenţial cariogenal obiceiurilor vicioase de hrănire şi de îngrijire a copilului.

Părinţii trebuie să evite folosirea biberonului cu lichide îndulcite pentru a adormi copilul dar şi alăptatul în timpul nopţii,la cerere, după ce primul dinte a erupt. Copilul trebuie să fie învăţat să bea din cană cât mai repede după apariţia primilordinţi.

Îndepărtarea biberonului generează de cele mai multe ori“proteste”, motiv pentru care nu este indicată întreruperea lui dintr-o dată, ci dezvăţarea progresivă a copilului prin folosirea diluţiilor succesive ale conţinutului biberonului.

În functie de gradul de îmbolnăvire a dinţilor, tratamentul poate varia de la fluorizări pentru re mineralizarea cariilor incipiente, tratamente endodontice , până la extracţie şi posibil aplicarea unor menţinătoare despaţiu.

Lasă un răspuns